Copiii mici si tehnologia – da sau nu

     Am ajuns si la acest subiect foarte amplu si extrem de important de altfel.

     Tehnologia, ecranele ne insotesc peste tot. Noi, adultii, nu ne facem griji, din punct de vedere al dezvoltarii, organele noastre sunt ajunse la maturitate, vazul si celelalte simturi sunt utilizate la maximum. Insa ce ne facem cand vine vorba de bebelusi si de copiii mici in general? Ei nu pot decide inca ce e bine si ce nu pentru ei, au incredere in noi, parintii lor, sa le oferim un mediu propice dezvoltarii lor armonioase, care sa nu ii impacteze in mod negativ.

     Intrucat sunt foarte multe de zis aici, voi incerca sa redau cat mai precis informatii utile sustinute de specialisti, completate de anumite studii efectuate de-a lungul timpului de cercetatori si care ofera raspunsuri la multe intrebari de actualitate despre accesul celor mici la tehnologie si daca acest lucru ii afecteaza intr-adevar sau nu.

     Si da: expunerea la diversele ecrane, gadget-uri le influenteaza dezvoltarea si nu in bine.

  • Dezvoltarea vazului la bebelusi (pe scurt)

     Bebelusii se nasc cu vaz, insa in primul trimestru de viata, ei vad neclar, incetosat. Sunt capabili sa detecteze existenta sau lipsa luminii in jurul lor si observa miscarea de langa ei, dar foarte vag.

     De la 3 luni vazul incepe sa se clarifice, astfel ca deja pana la 6 luni pot vedea foarte bine ce este in jurul lor, oameni, lumina, alte culori, pot deosebi chiar si anumite obiecte intre ele, daca le vad sau se joaca cu ele constant.

     Deja ajuns la 1 an, copilul mic are o vedere asemanatoare adultilor si dupa momentul primilor pasi, acestora li se dezvolta si simtul de inaltime si incep sa observe si alte detalii.

  • De ce nu e recomandat accesul la ecrane

      Nu e un aspect dupa care sa ne ghidam si sa spunem: gata, inseamna ca daca vede asemanator unui adult, il putem lasa sa se uite. Creierul are mult de “lucru”, de procesat si desi copiii inca de la nastere au toti neuronii cu care vor ramane pe parcursul vietii, legaturile dintre acestia de-abia acum se formeaza, fiind influentate de tot ce experimenteaza cei mici (emotii, oameni, culori, dezvoltarea simturilor, absolut tot).

    Intrucat vederea copiilor inca de la nastere, o buna perioada de timp, este in contiua dezvoltare, impreuna cu celelalte organe importante, precum creierul, este recomandat sa nu aibe acces la ecrane,  sa se evite aparatele luminoase, cu imagini care se misca rapid intrucat acest lucru le poate afecta buna dezvoltare.

     Expunerea timpurie la telefon/ tableta/ laptop/ TV/ alte obiecte similare, in majoritatea cazurilor, incetineste dezvoltarea cognitiva a bebelusilor, iar in cazuri extreme duce la dezvoltarea unei forme de autism virtual.

     Copiii au nevoie de multa miscare, de libertare din acest punct de vedere, pentru a se dezvolta, pentru a se descoperi, pentru a-si satisface curiozitatile fata de lumea inconjuratoare (atat cat se poate, bineinteles, fara a-l pune in pericol acest lucru) si alegand aceasta varianta de petrecere a timpului in defavoarea televizorului/ telefonului, va creste armonios, sanatos, mai fericit si nivelul de stres din interiorul familiei va fi redus considerabil.

    Odata ce copiii isi exteriorizeaza cat mai des (intr-un mediu favorabil, ideal afara, in natura) excesul de energie, ulterior sunt mai cooperanti, mai linistiti, iar cei care sunt deja intrati in clasele mici, la scoala, vor avea rezultate mai bune si un nivel de atentie si de concentrare mai mare.

     Opus, daca isi petrec mai mult timp in fata ecranelor, in spatiu inchis, vor fi mai irascibili, cu o totala lipsa de atentie si nu se mai pot concentra; alte efecte negative mai pot fi observate in intarzierea limbajului sau afectarea calitatii somnului. Asadar, specialistii sustin sa nu oferim acces bebelusilor la aceste “device-uri”. Ulterior, doar foarte putin si doar daca este cazul sau daca este un material cu miscare lina si educativ.

  • Ce este autismul virtual

     Autismul este o tulburare a creierului care afecteaza abilitatea de comunicare si de relationare cu cei din jur. Semnele autismului apar in cele mai multe cazuri inainte de 3 ani, dar s-a constatat a fi diagnosticat ulterior varstei. Parintii devin ingrijorati atunci cand observa ca al lor copil nu vorbeste si nu raspunde sau nu interactioneaza, in mod similar cu copii de aceeasi varsta; in general, copiii cu autism nu au o dezvoltare normala a vorbirii si pot parea ca sufera de surditate, desi nu este asa.

     Autismul virtual face referire la cele definite mai sus, luand in calcul si sfera timpului petrecut in fata calculatorului/ telefonului/ televizorului de catre cei mici. Psihologul clinician roman, Marius Teodor Zamfir a condus mai multe studii clinice care au aratat ca din ce in ce mai multi copii sufera de aceasta forma de autism si multi dintre acestia petreceau chiar si 4 ore sau mai mult in fata ecranului, lasati de parinti, de la varste fragede.

  • Timpul de vizionare indicat de specialisti

     Asociatia Americana de Pediatrie a creat o lista dupa care ne putem ghida, cu timpul petrecut in fata televizorului maximum indicat, in functie de varsta copilului, astfel:

0 – 2 ani: deloc (maximum apel video cu parinte/ bunic, daca are varsta 1,5 – 2 ani);

2 – 3 ani: maximum o ora pe zi, programe educative, de inalta calitate, vizualizate impreuna cu parintii pentru a i se explica ce vede, pentru intelegerea imaginilor; de evitat material video in timpul mesei sau cu o ora inainte de culcare; la inceput, daca doriti sa il familiarizati cu televizorul, puteti incepe cu 15 minute pe zi, crescand putin ulterior pana la maximul acceptat;

3 – 5 ani: maximum o ora pe zi, programe educative, de inalta calitate, vizualizate impreuna cu parintii; de evitat material video in timpul mesei sau cu o ora inainte de culcare;

5 – 10 ani: maximum o ora si jumatate pe zi, programe educative, de inalta calitate; de evitat material video in timpul mesei sau cu o ora inainte de culcare;

10 – 12 ani: maximum 2 ore pe zi.

  • Concluziile articolului

     Fiecare familie are propriile sale cutume dupa care se ghideaza in cresterea celor mai mici membri si chiar daca de la o anumita varsta in sus poate parea excesiv de redus numarul de ore petrecute in fata ecranului, ar fi ideal sa incercam sa ne apropiem cat mai mult de ele. Sunt constienta ca suntem inconjurati de ecrane peste tot unde mergem, insa daca macar acasa, unde avem control deplin asupra lucrurilor, reusim sa eliminam sau sa reducem considerabil cantitatea de media, o sa conteze enorm pentru ei.

      Noi, pana in prezent, nu i-am oferit acces deloc la ecrane baietelului nostru: televizorul il tinem inchis (ne uitam atat de rar, incat este mai mult de decor in sufragerie), la telefon umblam doar atunci cand doarme sau daca avem de facut/ primit un apel, altfel e pus deoparte, la laptop iarasi nu il lasam (vede ecranul din departare cand stie ca lucreaza sotul de acasa, insa nu il lasam in apropiere). Gasim activitati si nu e atras sa vada mai mult, stie ca ecranele nu sunt pentru el si intelege, nu insista.

     Mai putin timp in fata ecranului inseamna o dezvoltare mai buna a copilului, o implicare mai mare in activitati fizice si invatare activa sociala – tot ce are nevoie acesta in primii ani de viata pentru a se dezvolta armonios.

     Cu cat parintii sunt mai implicati in activitati cu cel mic, cu atat nu va fi simtita lipsa ecranelor; daca se petrece mai mult timp in fata televizorului, sau este auzit pe fundal, copiii sunt mai usor distrasi si parintii au tendinta sa nu fie la fel de prezenti in interactiunea cu cel mic.

     Cel mai bun lucru pe care il putem face cu totii este sa profitam de aerul curat de afara, din parcuri, sa mergem la padure, sa vizitam gradini/ palate/ muzee/ alte zone inverzite de pe langa Bucuresti/ alte orase si sa ne bucuram de timpul petrecut impreuna, sa ne folosim constructiv excesul de energie noi si copiii, mai ales, sa ne facem amintiri frumoase si sa construim relatii durabile, de incredere si iubire, unde copilul stie ca se poate simti in siguranta.

     Calitatea timpului petrecut impreuna isi lasa amprenta asupra dezvoltarii fizice si mentale ale puiului de om care este intr-o continua crestere si aceasta va face diferenta atunci cand va deveni adult.

 

Surse articol: Link1Link2Link3Link4Link5

Sursa foto: Pexels

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s