Travaliul si nasterea naturala

     Ma gandesc de mult sa scriu despre acest lucru, despre cum s-a desfasurat totul, despre ce am simtit in momentele acelea, cat a durat, cum mi-am dat seama ca se intampla.

     Cu cat ma indepartez mai mult de momentul nasterii, cu atat am senzatia ca travaliul a durat mai putin decat a fost in realitate. Travaliul adevarat s-a declansat intr-o zi de vineri, seara si s-a incheiat a doua zi dupa-amiaza, cand bebelusul s-a simtit pregatit sa ne cunoasca. In total au fost aproximativ 23 de ore de asteptare pana la momentul cel mare.

     Cu o zi inainte de declansarea travaliului adevarat, am avut parte de travaliu fals.

  • Ce este travaliul fals si cum se manifesta

     Travaliul fals apare, de regula, in perioada premergatoare nasterii, atunci cand contractile Braxton Hicks devin din ce in ce mai frecvente si intense. Totusi, desi ar putea parea ca momentul cel mare se intampla acum, odata ce resimtiti aceste contractii, sunt mai multe aspecte de care sa tineti cont pentru a incerca sa va lamuriti daca e nevoie sa ajungeti la spital sau daca mai puteti astepta.

     Printre semnele care va indica un travaliu fals, regasim:

– contractii neregulate – pot aparea aleator la interval de 20 de minute, 10 minute, 7 minute, 3 minute;

– contractiile apar, in general, in urma incordarii abdomenului si nu a uterului efectiv;

– sarcina nu este declansata, nefiind vorba de membrane rupte sau sangerare;

– daca pozitia corpului este schimbata, de obicei contractiile se reduc sau dispar.

  • Travaliul fals in cazul meu si momentul declansarii travaliului adevarat

     Travaliul fals s-a declansat joi dupa-amiaza. In jurul orei 20 am inceput sa resimt contractii din ce in ce mai puternice (sau credeam ca sunt puternice, nu aveam cum sa le compar cu contractiile de a doua zi care anuntau cu adevarat nasterea). Stiam ca se apropie momentul nasterii (fiind la termen) si dupa o perioada, au inceput sa apara la mai putine minute, mi-am schimbat pozitia de cateva ori in pat, insa nu parea sa inceteze. De la initialele pauze de 20 de minute, intervalul intre contractii scazuse la 7 minute, 5 si apoi la 3 minute.

     Cu cateva zile inainte imi descarcasem in telefon o aplicatie pentru inregistrarea contractiilor si in functie de istoricul inregistrat, putea transmite daca sunt suficient de constante si dese pentru a merge la spital. Si la mine a fost cazul.

     Tot apasam pe ecran la fiecare contractie si deja aplicatia incepuse sa ma notifice ca e timpul sa ma pregatesc de nastere. Bun, am zis ca asta e momentul.

     Ne-am imbracat, ne-am dus la spital si m-au conectat la aparat in camera de monitorizare pentru a urmari situatia. Totusi, nu dupa mult timp, contractiile au inceput sa se reduca in intensitate, in numar, am mai avut cateva mai puternice brusc si apoi nimic. Se lasase liniste.

     Din cauza acelor cateva contractii foarte puternice care pareau a fi inceputul travaliului adevarat, medicul meu ginecolog a sugerat sa raman internata in spital peste noapte pentru a urmari activitatea fatului, iar in cazul in care s-ar declansa nasterea, sa fie totul pregatit. Mi s-a explicat ca a fost un travaliu fals, dar si faptul ca activitatea intensa arata ca urmeaza sa se intample cu adevarat: intr-o zi, doua, maximum o saptamana.

     In noaptea aceea bebelusul nu “a mai scos niciun sunet”., nu a mai reactionat decat foarte putin. Vineri dimineata m-am externat si am revenit acasa. Ne-am gandit ca oricum nu mai dureaza mult si acum eram intr-o stare de asteptare.

     Am asteptat…7 ore mai tarziu au reinceput. De data aceasta mai intens, mai puternice, mai dese, cu o durata mai mare si cu un timp si mai redus intre contractii, era clar. Simteam ca acum era cu adevarat momentul (fara sa imi spuna vreo aplicatie). In plus, dopul gelatinos se eliminase.

     Recunosc, avand in vedere ca ma simteam pregatita cu informatii, dar si mental si luand in calcul faptul ca stiam ce presupune un travaliu fals, insa totusi ma “pacalise”, de data aceasta am asteptat mai mult pana sa mergem la spital, pentru a fi sigura ca nu e din nou alarma falsa. Si nu a fost!

  • Parcursul travaliului adevarat

     Dupa ce ne-am lamurit ca “This is it!”, nu mai era cale de intoarcere. Ne-am imbracat, mi-am luat o mica geanta pregatita pentru maternitate si direct la spital. Fiind noapte, a fost liber drumul, nu a trebuit sa stam in ambuteiajele de peste zi. La spital, iarasi liber in noaptea aceea. A fost tare bine, ca a decurs totul foarte lin si ne-am mobilizat usor cu totii – ne-au preluat de indata ce am ajuns, cat pe mine m-au dus intr-o sala de consultatii pretravaliu, ca sa verifice starea sarcinii, a contractiilor si sa verifice dilatatia, sotul s-a ocupat de procesul de internare, de stabilire a rezervei, de acte si de semnat niste documente ramase pentru momentul nasterii.

     In momentul in care a fost declarat oficial ca urmeaza sa nasc, ne-au mutat in sala de nasteri naturale – eu in pat, avand monitorizate permanent contractiile si starea fatului, iar sotul langa mine. Un sprijin moral exceptional.

     Desi travaliul a durat 23 de ore, va spun sincer ca nu m-a doborat psihic, deloc. M-am simtit pregatita, ne doream foarte mult copilul si aveam certitudinea ca in urma acestor dureri/ contractii uterine, urma sa il cunoastem pe el, puiul nostru de om. Pana la urma durerile trec, ce se intampla in urma contractiilor e de infinite ori mai important.

     Pentru reducerea durerilor cauzate de contractiile uterine, am ales sa beneficiez de anestezia epidurala. Initial, nu am dorit niciun tip de anestezie, dorind sa vad daca imi poate suporta organismul intensitatea puternica a durerilor, insa o data ce au inceput sa fie mai dese si mai puternice am considerat a fi suficient. Pana la anestezia epidurala, am ales ceva mai putin intrusiv – anestezia cu entonox/ gaz ilariant, sperand ca ma va ajuta suficient cat sa pot duce asa nasterea la capat. Din pacate insa nu prea si-a facut efectul in cazul meu, asa ca in final am decis sa mi se administreze epidurala si nu am regretat decizia luata.

     La fiecare doua ore, cand efectul anesteziei incepea sa dispara, o noua doza imi era administrata, astfel ca nu durerile cauzate de contractii m-au deranjat, ci durerea resimtita de la o branula prinsa in bratul meu subtire si drept; pana la urma au mutat branula si nu m-a mai chinuit senzatia neplacuta resimtita anterior.

     Eram linistita, ma simteam in siguranta alaturi de iubitul meu sot, ma simteam fericita – a fost alaturi de mine permanent, a fost implicat, prezent in toata aceasta perioada, a fost atat de rabdator, desi imi imaginez ca a fost chiar mai obositor decat a lasat sa se vada, sa stea atatea ore nu-i usor.

     Personalul a fost foarte profesionist si implicat, de la interactiunea cu cei de la receptie, pana la anestezist si in special, medicul ginecolog. Pe toata durata travaliului si a nasterii a venit permanent sa ma verifice, sa ma intrebe cum ma simt, m-a lasat sa ma dezmortesc in mai multe intervale de timp, am facut gimnastica pe mingea de travaliu, iar atunci cand doctora nu putea sta (fiind de garda si la mine fiind proces de lunga durata), am avut permanent o moasa cu noi in sala/ zona de nasteri.

      Am apreciat implicarea maxima, grija, rabdarea, profesionalismul, etica, faptul ca m-au tratat cum nu se putea mai bine. Desi este spital privat si ma asteptam sa fie peste medie calitatea oamenilor si a serviciilor, totul a decurs chiar peste asteptari.

     De dinainte sa raman insarcinata stiam ca imi doresc sa am parte de o nastere naturala, nu luasem absolut deloc operatia de cezariana in calcul. Si ma bucur ca doctora a fost pe aceeasi lungime de unda, fiind genul de medic ginecolog care sustine nasterea de acest tip.

     Cu toate ca travaliul a durat o noapte si aproape o zi intreaga, am apreciat inzecit ca nu m-a grabit, ca nu s-a speriat si ca nu mi-a indus stare de panica avand in vedere durata mare de asteptare pana la momentul nasterii.  Mi-a spus ca daca ar mai fi durat alte cateva ore in plus si ar fi intervenit schimbari in ritmul cardiac al bebelusului am fi luat in calcul cezariana, ca sa nu ne punem viata in pericol. Ce bine ca nu a fost cazul sa ajungem acolo!

  • Momentul nasterii

     Dupa 23 de ore de asteptare, o dilatatie completa si ruperea membranelor de catre doctor, cu mult ajutor si sustinere, am reusit sa nasc un baietel sanatos, de nota 10. Era atat de mic, nu ne venea sa credem. Imi aduc aminte de parca s-a intamplat ieri. Dupa ce l-am vazut, stiu ca nu mai aveam cuvinte, eram toata un zambet larg, dar parca nu puteam vorbi. A fost un moment magic!

     Dupa momentul nasterii, cu bebelusul am stat in rezerva privata o zi si jumatate, luni la pranz fiind deja externati.

     Un singur lucru nu mi-a placut in ziua externarii la cei de la spital, ca nu se grabesc…dar deloc nu se grabesc…sa pregateasca hartiile de externare; noi de-abia asteptam sa ajungem acasa cu cel mic, sa fim doar noi si atat.

     Eu aveam biletul scris de medic inca de dimineata ca pot fi externata impreuna cu bebelusul, insa s-au miscat foarte greu la acest capitol, fiind adeverintele transmise tarziu. Pe de alta parte cand am iesit din spital, am crezut ca ne dadusera toate hartiile de externare, insa erau doar cele pentru baiat. Eu eram deja in masina cu cel mic si vine sotul sa imi spuna ca am iesit din spital fara sa am dosarul pregatit si ca ar fi trebuit sa astept sa primesc inca un acord ca sa pot sa ma externez oficial (cine sa stie daca nu mi-au comunicat acest lucru). Bine ca s-au rezolvat toate si pana dupa-amiaza am ajuns toti trei, foarte bine, acasa. Acasa – o noua dimensiune pentru familia noastra cu un mic membru al familiei.

  • Mesaj de incheiere

      Aveti incredere in voi. Aveti incredere in partenerul vostru. Incredeti-va in instinct. Daca simtiti ceva in neregula pe parcursul travaliului sau al nasterii, spuneti medicului/ moasei. Daca aveti nelamuriri, intotdeauna intrebati persoana de specialitate.

     Daca va doriti sa aveti parte de nastere naturala (si este posibila, fara aparitia complicatiilor), nu va lasati influentata de “vocea” lumii sau de motive superficiale din partea medicului ginecolog, de tipul dureaza mai putin, stim cu exactitate cand veti naste s.a. – operatia de cezariana costa mult mai mult, pot aparea complicatii mai usor, e mai dificila alaptarea imediat dupa, procesul de refacere este mai ingreunat decat la nasterea naturala si daca nu este imperios necesara, atunci medicul ginecolog care sustine acest tip de nastere nu este implicat suficient si este condus in munca pe care o depune mult mai mult de latura financiara.

     Incercati sa va pregatiti din timp cu informatii, sa stiti la ce sa va asteptati macar orientativ, sa va pregatiti psihic, sa va incarcati cu energie pozitiva, sa mentineti la un nivel cat mai redus stresul, incercati sa nu cititi si, mai important decat atat, sa nu va lasati influentati de nasterile cu probleme povestite de alte persoane (e drept, fiecare are o poveste de spus si sa fim realisti, pot aparea complicatii, insa e necesar sa tinem cont ca sunt multi factori subiectivi, ce tin de fiecare persoana in parte si de mediu, care pot contribui la probleme in sarcina sau pe parcursul nasterii si atunci cel mai bine este sa evitati sa va incarcati negativ).

    Indiferent de tipul ales de nastere, va doresc multa liniste sufleteasca, putere, daruire, rabdare si nastere fara probleme! Totul va fi bine si asa cum multe alte femei au trecut prin acest proces, voi sau sotiile/ partenerele voastre se vor descurca de minune.


Mai puteti citi:

Alegerea medicului ginecolog potrivit

Pregatirea camerei pentru nou-nascut

Lista extinsa de cumparaturi pentru proaspetii parinti

Amintiri din perioada sarcinii (partea I)

Amintiri din perioada sarcinii (partea a II-a)

Concediul pe timpul sarcinii

Alimente, bauturi si alte lucruri interzise pe timpul sarcinii

Documente necesare dupa nastere

Prima plimbare a bebelusului (…si urmatoarele)

Sugestii de cadouri pentru nou-nascuti si proaspetii parinti

Imbracamintea bebelusului in functie de anotimp

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s