Sarcina nu e un motiv sa ne comportam altfel

Îmi aduc aminte cu atât de mult drag de perioada când eram însărcinată, închid ochii și parcă încă mai simt cum dansa cel mic în interiorul meu, cum încerca el să-și facă loc și să se întindă cu toată forța în stânga și în dreapta, cred că dădea o adevărată petrecere.

Burta a fost vizibilă târziu în sarcină, de-abia după 7 luni și câteva zile, iar din punct de vedere al efortului fizic am fost activă până în ziua în care am născut, nefiind limitată în mișcare – zilnic făceam o plimbare sau două și dădeam câte o tură sau o tură și jumătate de parc, pe lângă toate celelalte activități din zi și mers în alte locuri, dacă făceam vizite sau dacă era nevoie de ceva pentru noi, pentru casă sau pentru cel mic care urma să apară.

Am avut foarte multă grijă de mine, de noi și de burtă și eram foarte atentă de fiecare dată și în casă, dar și când eram afară să nu mă lovesc din greșeală de ceva sau de cineva sau să ma lovească altcineva din greșeală în burtă, în transportul în comun sau la trecerile de pietoni aglomerate.

Câteodată mi se părea o adevărată junglă urbană afară și îmi țineam mâinile în față ca un paravan, sau, de multe, mai simplu, îmi țineam ghiozdanul în față și eram complet ferită de pericole. Știu că rămăsesem cu modul ăsta de mers câteva zile după naștere, pentru că devenise reflex și mi se părea amuzant, pentru că îmi dădeam seama cum voiam să mă feresc de ceva anume și vedeam că burta nu mai e, deci, hei, nu mai trebuie să mă feresc (la fel de mult).

Însă, cu ce nu am fost de acord nici înainte de sarcină și nici cât am fost însărcinată a fost tratamentul special (excepție făcând programul scurtat de la locul de muncă, un program pe care l-am acceptat cu brațele deschise).

Mi-a displăcut să aud și să văd cum alte persoane folosesc sarcina ca motiv de scuză pentru a se comporta nepotrivit cu ceilalți și de a-i trata fără respect, doar pentru că ”este însarcinată” – da, există schimbări hormonale, însă emoțiile resimțite pot fi temperate, se pot găsi alte soluții de a ne exterioriza ca să nu îi facem pe cei din jurul nostru să se simtă prost.

Nu am fost genul de persoană care să mă pun în fața altui om ca să-mi facă loc pe scaun în transportul în comun sau la coadă, când așteptam să plătesc, nici nu am rugat pe cineva să îmi facă loc, să termin mai repede, doar pentru că aveam burta mai mare decât a lor – copilul creștea acolo, era în regulă, eu eram în regulă, de ce să îi ”forțez” pe alții să îmi acorde tratament preferențial când nu era cazul?

Au fost cred că în șase sau șapte dăți diferite, persoane care au dorit să îmi acorde prioritate sau locul lor în transport, am apreciat că m-au întrebat dacă doresc să stau jos sau să avansez și le-am mulțumit bucuroasă, însă am dorit să stau în picioare (pentru că nu îmi plăcea să mă înghesui lângă ceilalți pe scaune, preferam sincer mai mult aer sus) și să aștept la coadă, nu mă simțeam rău, nu mă grăbeam undeva anume, nu era nevoie să profit de bunătatea și politețea oamenilor.

O singură dată am acceptat să o iau înaintea unei persoane la coadă ca să-mi plătesc cele două mici produse alese, întrucât devenise insistentă cu privire la acordarea priorității și m-am gândit că e mai bine așa, ca să nu pară că nu apreciez intenția de ajutor.

Stau și mă gândesc, fiecare dintre noi are o viață, unii dintre noi se grăbesc mai mult sau mai puțin undeva după acele cumpărături, după acele momente de circulat în metrou/ autobuz sau în alte situații, fiecare cu gândurile și grijile sale, ideal este să ne respectăm pe noi și pe ceilalți și cum tot acolo ajungem (la destinația stabilită: acasă, la serviciu, să luăm copilul de la grădiniță/ școală etc.), cu o persoană în plus sau în minus în față, foarte mare diferență nu este. Da, timpul acela contează totuși, sunt câteva minute în plus sau în minus, dar sunt de părere că dacă nu e un aspect de viață și de moarte (știu, sună radical) sau dacă nu ne simțim rău, atunci nu e cazul să îi agităm și să îi deranjăm pe cei din jurul nostru.

Bineînțeles, sunt și femei însărcinate care au diverse complicații sau stări de discomfort mai puternice din diverse motive și dacă așteaptă la coadă și consideră că nu pot aștepta așa de mult, pentru că li se face rău, nu au aer, le dor picioarele sau spatele și vor să se așeze pe bancă apoi sau să ajungă mai repede acasă ca să se întindă, politicos mi se pare să roage/ să întrebe persoana din față dacă îi poate ceda locul, din motivele vizate mai sus (sau altele), nu să se bage în fața omului din start și să-i arate că e însărcinată sau să împingă cu burta ca să își facă loc (pare greu de crezut, însă de-a lungul circulatului cu metroul și în transportul de suprafață am văzut multe astfel de cazuri).

Nu e ușor să porți un copil în pântece nouă luni de zile, nimic de zis aici, e un lucru minunat, dar și complex în același timp – apare o persoană în plus care are nevoie de grijă, mâncare, alte nevoi și ca să își asigure tot necesarul, întregul organism al viitoarei mame se schimbă, e un puhoi de hormoni resimțit puternic, centrul de greutate se schimbă pe măsură ce fătul crește, la multe persoane mișcarea este limitată pe măsură ce sarcina avansează si multe alte schimbări vizibile în exterior și în interior. Însă faptul că avem un copil ce urmează să se nască nu ne face mai bune decât ceilalți.

De asemenea, ce mi s-a părut exagerat să văd și să aud de la alte femei care au fost însărcinate era faptul că foloseau perioada sarcinii ca scuză să mănânce în exces și dezechilibrat.

Fiecare organism în parte e unic, se comportă altfel, schimbările sunt diferit resimțite, dar nu-i nicio problemă, îți este foame, mănânci. Totuși am interacționat direct cu multe persoane care aveau pofte și după ce își satisfăceau acele pofte, continuau linia de îndopare, deși îmi spuneau că nu mai simt nevoia să mănânce (și totuși mâncau necontrolat). Scuza era că oricum sunt însărcinate și că bebelușul oricum o să ceară, că ele oricum o să se îngrașe, așa că ce mai contează? Contează.

O alimentație corectă, sănătoasă, cu atenție la ce se consumă, mai multe fructe și legume, fără exces de zahăr și alți aditivi de la produsele din comerț, cu atât mai mult pe perioada sarcinii, contează. Copilul se hrănește din ce primește și e important să îi oferim un start sănătos încă din uter, pentru a reduce riscul de complicații în timpul sarcinii sau după naștere (mai ales, că multe dintre alimentele consumate pe timpul sarcinii influențează gustul și organismul celui mic de-a lungul vieții sale, fie prin ceea ce preferă să mănânce, fie prin tendința acneică, cauzată de prea multe dulciuri, fie prin imunitate redusă etc., acestea fiind influențate și de mulți alți factori externi, bineînțeles).

Este important să fim atenți la noi, la corpul nostru, la bebelușul nenăscut și la cei din jur și să oferim respect ca să-l primim în toate cazurile. Atunci când suntem însărcinate, nu trebuie să uităm de bunele maniere, de virtuți și de ce este în jurul nostru și să avem senzația greșită că ni se cuvine totul. Nu trebuie să ne gândim că totul se învârte în jurul nostru și că e obligat cel de lângă noi să facă doar ce zicem și cum zicem, pentru că suntem însărcinate.

Să ținem cont de nevoile și de stările noastre, fără a-i desconsidera pe ceilalți, iar atunci când este cu adevărat cazul, să întrebăm, să adresăm o rugăminte, sigur vom da de respect și bunătate și un loc mai în față la coadă sau de stat, dacă este cazul.

 

Sursă foto: Pexels

Pregatirea bagajului pentru maternitate

În tot ceea ce facem e nevoie de puțină (sau mai multă) pregătire, mai ales atunci când urmează să apară un nou membru al familiei, așadar bagajul dedicat mamei și copilului pe perioada zilelor petrecute în spital imediat după naștere nu face excepție de la acest caz.

Începând cu finalul lunii a șaptea sau începutul lunii a opta este indicat să vă gândiți la geanta cu care veți merge la spital și să vă faceți lista și implicit, bagajul cu cele necesare, pentru a nu rămâne până în ultima clipă cu el nefăcut. Contează să îi acordați atenția cuvenită și să vă luați grija de la acesta mai din timp, ca să nu fie cazul ulterior să stați pe fugă, dacă momentul deja a sosit (și eventual, din grabă, să uitați să puneți în el anumite produse, sau să nu aveți tot ce vă doreați în bagaj achiziționat).

În funcție de maternitatea unde urmează să nască fiecare dintre viitoarele mame, bagajul poate să difere din punct de vedere al conținutului.

  1. Lista pentru maternitățile de stat
  • Documente și bani:

– contractul și planul de naștere;

– cartea de identitate a gravidei;

– cardul de sănătate;

– cartea de identitate a soțului (dacă este cazul);

– certificate de naștere și/ sau căsătorie (original și xerox);

– caietul de gravidă de la medicul de familie (dacă e cazul);

– dosarul cu toate analizele și ecografiile efectuate pe parcursul sarcinii;

– adeverință de la serviciu;

– lista cu substanțele care dau reacție alergică;

– lista cu tratamentele efectuate și medicamentele administrate pe perioada sarcinii;

– bani pentru mâncare și apă, ceaiuri ș.a.;

– suma de bani necesară pentru naștere (dacă nu s-a efectuat integral plata înainte de naștere sau pentru siguranță, dacă apare vreo modificare la tipul de naștere și la final suma de plată diferă de cea inițial stabilită – în loc de naștere naturală, naștere prin cezariană).

  • Pentru mamă

– elastice pentru prinderea părului;

– tampoane pentru sân;

– comprese cu gel Multi-Mam sau cremă pentru mameloane cu lanolină;

– pompă de muls;

– săpun, șampon, gel de duș;

– deodorant (fără aluminiu în compoziție, altfel afectează calitatea laptelui);

– periuță și pastă de dinți;

– hârtie igienică;

– șervețele uscate și umede;

– prosoape (corp și față);

– spray dezinfectant;

– absorbante de lehuzie;

– supozitoare cu propolis;

– betadină (dacă e cazul);

– comprese sterile;

– colaci de hârtie (dacă e cazul, pentru toaletă comună);

– haine comode de stat acolo;

– halat, pijamale, papuci;

– farfurie/ castron și tacâmuri;

– multă apă, ceaiuri pentru stimularea lactației și miere;

– fructe și alte snack-uri sănătoase;

– un rând de haine și sutien pentru alăptare, la ieșirea din spital;

– telefon și încărcător (dacă e cazul).

  • Pentru bebeluș:

– scutece de unică folosință sau din finet;

– șervețele uscate și umede;

– comprese sterile;

– ser fiziologic;

– trusă pentru îngrijirea cordonului ombilical;

– cremă pentru iritațiile de scutec;

– pudră Baneocin;

– săpun special pentru îngrijirea bebelușului;

– haine necesare pentru perioada petrecută în spital;

– un rând de haine (adaptat sezonului în care s-a născut), la externare;

– o păturică (dacă e cazul);

– scoică auto sau wrap, la externare.

 

       2. Lista pentru maternitățile private

  • Documente și bani:

– planul de naștere și contractul (dacă e cazul);

– cartea de identitate a gravidei;

– cardul de sănătate;

– cartea de identitate a soțului (dacă este cazul);

– lista cu substanțele care dau reacție alergică;

– lista cu tratamentele efectuate și medicamentele administrate pe perioada sarcinii;

– suma de bani necesară pentru naștere (dacă nu s-a efectuat integral plata înainte de naștere sau pentru siguranță, dacă apare vreo modificare la tipul de naștere și la final suma de plată diferă de cea inițial stabilită – în loc de naștere naturală, naștere prin cezariană).

  • Pentru mamă:

– elastice pentru prinderea părului;

– tampoane pentru sân;

– pompă de sân;

– comprese cu gel Multi-Mam sau cremă pentru mameloane cu lanolină;

– deodorant (fără aluminiu în compoziție, altfel afectează calitatea laptelui);

– fructe și alte snack-uri sănătoase între mese, dacă vi se face foame foarte repede;

– un rând de haine și sutien pentru alăptare, la ieșirea din spital;

– o pereche de încălțăminte foarte comodă, în cazul în care se umflă picioarele după perioada petrecută în spital;

– telefon și încărcător (dacă e cazul).

  • Pentru bebeluș:

– un rând de haine (adaptat sezonului în care s-a născut), la ieșirea din spital;

– o păturică (dacă e cazul);

– scoică auto sau wrap, la externare.

Eu am născut într-o maternitate privată din București și în plus față de cele menționate, în bagaj luasem și dosarul complet cu toate analizele și ecografiile efectuate pe parcursul sarcinii, însă nu a fost necesar întrucât medicii și asistentele aveau acces imediat la ele online și nu era nevoie să mă întrebe ceva anume pentru vreo verificare suplimentară. Absolut toate cele necesare au fost oferite de maternitate, astfel că bagajul a fost foarte mic și ușor.

Tot ce regăsiți mai sus este important și util de avut în bagaj, în funcție de fiecare caz în parte, însă, pentru siguranță, este bine să verificați dinainte cu unitatea unde o să nașteți dacă mai sunt necesare și alte lucruri/ acte specifice, pentru a nu vă îngreuna parcursul acolo pe durata șederii. De asemenea, după ce este gata, bagajul este ideal să îl aveți pus la îndemână, într-o zonă ușor accesibilă și foarte vizibilă (pentru a nu-l uita, în grabă, spre spital), ca de exemplu, holul/ dulapul de la intrare/ cuierul, sau, de ce nu, direct în portbagajul mașinii.

 

Sursă foto: Unsplash.com

Scorul Apgar – cum se face evaluarea bebelusului dupa nastere

Îmi aduc aminte că înainte de naștere, mă gândeam la acest aspect al notei acordate bebelușilor. Mă întrebam ce semnificație exista în spatele scorului și ce se evalueaza concret, așa ca, după câteva cercetări, m-am lamurit.

Fiecărui bebeluș, după naștere, știm ca îi este evaluată starea de sănătate.

Imediat după momentul mult așteptat de către părinți, o asistentă pornește un cronometru pentru un minut și un altul pentru 5 minute, iar după ce cronometrul anunță trecerea timpului, aceasta măsoară starea nou-născutului, prin urmărirea unor parametri si acordarea notelor în concordanță cu condiția generală observată.

  • Cum a apărut scorul Apgar?

Scorul Apgar a fost inventat acum 67 de ani de către medicul care i-a dat numele, Virginia Apgar. Acest scor a apărut ca o necesitate, dorind să se pună mai mult accent pe bebeluș si pe starea sa de sănătate observată la naștere, deoarece până atunci, copiilor, de cele mai multe ori, nu li se efectua nici măcar controlul de rutină, fiind duși direct în salonul destinat copiilor nou-născuți.

  • Ce măsoară testul Apgar?

Testul Apgar măsoară următoarele aspecte:

– culoarea pielii (în limba engleza: appearance – A);

– ritmul cardiac (pulse – P);

– răspunsul reflex la stimuli (grimace – G);

– tonusul muscular (activity – A);

– respirația (respiratory effort – R).

Este bine de știut ca în urma acestui test efectuat nu se poate prezice starea de sănătate a copilului pe măsură ce va crește sau cum se va dezvolta. Totuși, este de ajutor pentru că în funcție de reacțiile bebelușului după naștere, medicul va știi dacă e nevoie de ajutor susținut pentru o adaptare mai buna in afara uterului.

  • Cum se calculeaza acest scor?

Fiecare aspect măsurat este notat cu un scor de la 0 (cel mai slab evaluat) la 2 (cel mai bine evaluat) , in functie de mai multe semne luate in calcul, astfel:

– culoarea pielii:

         0 – palid sau vinețiu;

         1 – acrocianotic (prezintă colorații violacee a extremităților membrelor, datorită unei tulburări a circulației sângelui;

         2- complet roz.

ritmul cardiac:

         0 – absent;

         1 – mai mic de 100 de bătăi pe minut;

         2 – mai mare de 100 de bătăi pe minut.

răspunsul reflex la stimuli:

         0 – niciun răspuns;

         1 – grimasă;

         2 – plâns sau mișcare activă.

tonusul muscular:

         0 – moale;

         1 – o anumită flexiune;

         2 – tonus activ.

respirația:

         0 – absentă;

         1 – plânset slab sau hipoventilație;

         2 – bună, plânset normal, puternic.

Majoritatea bebelușilor primește un scor de peste 7, ceea ce arată o condiție bună.

Atunci când scorul este în intervalul 8 – 10, copilul prezintă o stare bună sau foarte bună și necesită îngrijirile de rutină.

Dacă în urma testului efectuat, scorul este între 5 și 7 după 1 minut, poate însemna că bebelușul a prezentat câteva probleme la naștere care au determinat scăderea nivelului de oxigen. În acest caz, personalul medical administrează copilului oxigen și îi usuca pielea cu un prosop, ceea ce, în mod normal după reluarea testului Apgar la 5 minute, ar trebui să indice un scor între 8 și 10.

Pentru cazul în care nou-născutul are un scor sub 5, se iau măsuri suplimentare pentru a ajuta copilul, prin conectarea sa la masca de oxigen, administrare de medicamente intern, prin cordonul ombilical sau prin punerea sa in incubator.

  • Un bebeluș de nota 10

Revăd și acum clar imaginea imediat după nașterea micuțului nostru, cum asistenta a luat bebelușul și după ce s-a uitat la ceas (pentru a înregistra ora nașterii), a început sa cronometreze acel prim minut. A cronometrat apoi și cele 5 minute, însa verdictul era clar: aspectul complet roz al pielii, ritmul cardiac crescut peste 100 bpm, rata de răspuns crescută la stimuli, tonusul muscular activ și un plâns puternic de bun venit pe lume au indicat o notă maximă.

În cazul vostru, ce scor a înregistrat bebelușul? A fost cazul de ajutor suplimentar din partea personalului medical?

 

Surse articol: ACOGhealthychildren/ AAP

Sursă foto: Pexels

Povestea nasterii, din perspectiva sotului

     Era o seara de vineri ce parea obisnuita…sau asa ceva. Atunci cand stii ca sotia binevoieste sa fie foarte aproape de momentul in care urmeaza sa nasca, te astepti sa fii nevoit sa mergi la niste ore mai putin ortodoxe in trafic pentru a ajunge la doctor. Acea seara insa parea sa fie obisnuita…

     Asta pana cand sotia iti spune ca simte o contractie mult mai puternica decat cele avute pana atunci. In acel moment te gandesti ca „huh…cam asta e momentul, nu?”. In fine, am decis sa stam sa vedem cum evolueaza lucrurile. Fiind vineri, am stat sa ne uitam la nu mai stiu ce emisiune la TV ca sa vedem daca mergem la culcare sau mergem la spital ca cineva vrea sa faca cunostinta cu noi.

       Evident ca nu am mai ajuns sa ne culcam, ci am ajuns la spital caci intr-adevar, cineva se simtea pregatit sa ne cunoasca. Traficul la ora 12 noaptea era chiar decent, deci nu au fost probleme in a ajunge repede. A urmat apoi procesul de internare iar eu ma gandeam ca ar trebui sa fie gata totul in cateva ore, lucru care ma bucura din mai multe motive, principalele fiind cele legate de durere.

         De aici insa a inceput aventura. Contractiile erau acolo in continuare, prezente si dureroase. Fiind toiul noptii, incercam fiecare sa ne odihnim cum puteam, insa era dificil. La mine era o adevarata aventura sa incerc sa dorm chircit intr-un colt undeva, insa incercam sa ma descurc cu ce aveam, dorind evident sa fiu de fata cand se va intampla nasterea.

          Ce nu stia niciunul din noi insa era ca acel moment era inca departe. Noaptea aceea a trecut, nici nu mai stiu cum, si am fost cumva bucuros cand am vazut ca se lumineaza ca macar puteam sa ma tin treaz mai usor. A mea sotie binevoia sa indure durerile foarte bine si am fost amandoi incantati sa vedem ca doctorul ginecolog al ei era de garda in ziua respectiva, astfel ca a fost prezenta in spital de foarte devreme. Fiind de garda, mai trebuia sa investigheze si alti pacienti, evident, insa auzind povesti despre alti ginecologi din acea locatie, faptul ca era ea de garda a fost o binecuvantare.

            La un moment dat stiu ca am plecat sa imi iau ceva de mancare intrucat oboseala isi spunea cuvantul si apoi am mers sa ma culc in rezerva sotiei, cu mentiunea ca urma sa ma sune cand va fi momentul. Acel moment a venit pana la urma si mi-am facut aparitia in salon.

       Oboseala isi spunea cuvantul la mine printr-o durere acuta de cap, insa nu voiam sa ma gandesc sau sa ma plang de asta, intrucat suspectam ca durerile pe care le indura a mea sotie tindeau sa fie putin mai puternice. Am apreciat grija doctorilor de acolo cand m-au vazut putin palid la fata, insa am zis clar ca ma descurc si ca nu eu am nevoie de atentie acum.

     Intr-un final, dupa o perioada de 18 ore cred (23, daca calculam de la prima contractie), baietelul nostru a venit pe lume. Stiu ca doctorii m-au rugat apoi sa merg cu ei in locul unde ii puneau pe toti nou-nascutii si stiu ca mai era in zona inca un tata a carui fetita tocmai se nascuse in salonul alaturat. Am stat acolo putin de vorba cu el sa ne dezmeticim amandoi, am vorbit cu doctorii sa aiba in vedere faptul ca vrem alimentatie de tip „san exclusiv”. Apoi am putut sa merg inapoi la a mea sotie si am putut sa il tin pe cel mic pt prima data in brate. Evident, cu temerile de rigoare, caci stiam cat de atent trebuie sa fii cu cei mici.

      Dupa aceea au urmat telefoanele catre rude si prieteni si apoi mersul acasa, al meu cel putin, caci rezerva era de o persoana plus un bebelus. A doua zi insa am putut sa stau linistit toata ziua acolo cu sotia si cel mic iar a treia zi am venit cu totii acasa, unde o serie intreaga de experiente noi ne astepta.

     Aici veti regasi si articolul in care am relatat momentele travaliului si al nasterii, asa cum le-am simtit si experimentat.

 

Sursa foto: Pexels

 

Travaliul si nasterea naturala

     Ma gandesc de mult sa scriu despre acest lucru, despre cum s-a desfasurat totul, despre ce am simtit in momentele acelea, cat a durat, cum mi-am dat seama ca se intampla.

     Cu cat ma indepartez mai mult de momentul nasterii, cu atat am senzatia ca travaliul a durat mai putin decat a fost in realitate. Travaliul adevarat s-a declansat intr-o zi de vineri, seara si s-a incheiat a doua zi dupa-amiaza, cand bebelusul s-a simtit pregatit sa ne cunoasca. In total au fost aproximativ 23 de ore de asteptare pana la momentul cel mare.

     Cu o zi inainte de declansarea travaliului adevarat, am avut parte de travaliu fals.

  • Ce este travaliul fals si cum se manifesta

     Travaliul fals apare, de regula, in perioada premergatoare nasterii, atunci cand contractile Braxton Hicks devin din ce in ce mai frecvente si intense. Totusi, desi ar putea parea ca momentul cel mare se intampla acum, odata ce resimtiti aceste contractii, sunt mai multe aspecte de care sa tineti cont pentru a incerca sa va lamuriti daca e nevoie sa ajungeti la spital sau daca mai puteti astepta.

     Printre semnele care va indica un travaliu fals, regasim:

– contractii neregulate – pot aparea aleator la interval de 20 de minute, 10 minute, 7 minute, 3 minute;

– contractiile apar, in general, in urma incordarii abdomenului si nu a uterului efectiv;

– sarcina nu este declansata, nefiind vorba de membrane rupte sau sangerare;

– daca pozitia corpului este schimbata, de obicei contractiile se reduc sau dispar.

  • Travaliul fals in cazul meu si momentul declansarii travaliului adevarat

     Travaliul fals s-a declansat joi dupa-amiaza. In jurul orei 20 am inceput sa resimt contractii din ce in ce mai puternice (sau credeam ca sunt puternice, nu aveam cum sa le compar cu contractiile de a doua zi care anuntau cu adevarat nasterea). Stiam ca se apropie momentul nasterii (fiind la termen) si dupa o perioada, au inceput sa apara la mai putine minute, mi-am schimbat pozitia de cateva ori in pat, insa nu parea sa inceteze. De la initialele pauze de 20 de minute, intervalul intre contractii scazuse la 7 minute, 5 si apoi la 3 minute.

     Cu cateva zile inainte imi descarcasem in telefon o aplicatie pentru inregistrarea contractiilor si in functie de istoricul inregistrat, putea transmite daca sunt suficient de constante si dese pentru a merge la spital. Si la mine a fost cazul.

     Tot apasam pe ecran la fiecare contractie si deja aplicatia incepuse sa ma notifice ca e timpul sa ma pregatesc de nastere. Bun, am zis ca asta e momentul.

     Ne-am imbracat, ne-am dus la spital si m-au conectat la aparat in camera de monitorizare pentru a urmari situatia. Totusi, nu dupa mult timp, contractiile au inceput sa se reduca in intensitate, in numar, am mai avut cateva mai puternice brusc si apoi nimic. Se lasase liniste.

     Din cauza acelor cateva contractii foarte puternice care pareau a fi inceputul travaliului adevarat, medicul meu ginecolog a sugerat sa raman internata in spital peste noapte pentru a urmari activitatea fatului, iar in cazul in care s-ar declansa nasterea, sa fie totul pregatit. Mi s-a explicat ca a fost un travaliu fals, dar si faptul ca activitatea intensa arata ca urmeaza sa se intample cu adevarat: intr-o zi, doua, maximum o saptamana.

     In noaptea aceea bebelusul nu “a mai scos niciun sunet”., nu a mai reactionat decat foarte putin. Vineri dimineata m-am externat si am revenit acasa. Ne-am gandit ca oricum nu mai dureaza mult si acum eram intr-o stare de asteptare.

     Am asteptat…7 ore mai tarziu au reinceput. De data aceasta mai intens, mai puternice, mai dese, cu o durata mai mare si cu un timp si mai redus intre contractii, era clar. Simteam ca acum era cu adevarat momentul (fara sa imi spuna vreo aplicatie). In plus, dopul gelatinos se eliminase.

     Recunosc, avand in vedere ca ma simteam pregatita cu informatii, dar si mental si luand in calcul faptul ca stiam ce presupune un travaliu fals, insa totusi ma “pacalise”, de data aceasta am asteptat mai mult pana sa mergem la spital, pentru a fi sigura ca nu e din nou alarma falsa. Si nu a fost!

  • Parcursul travaliului adevarat

     Dupa ce ne-am lamurit ca “This is it!”, nu mai era cale de intoarcere. Ne-am imbracat, mi-am luat o mica geanta pregatita pentru maternitate si direct la spital. Fiind noapte, a fost liber drumul, nu a trebuit sa stam in ambuteiajele de peste zi. La spital, iarasi liber in noaptea aceea. A fost tare bine, ca a decurs totul foarte lin si ne-am mobilizat usor cu totii – ne-au preluat de indata ce am ajuns, cat pe mine m-au dus intr-o sala de consultatii pretravaliu, ca sa verifice starea sarcinii, a contractiilor si sa verifice dilatatia, sotul s-a ocupat de procesul de internare, de stabilire a rezervei, de acte si de semnat niste documente ramase pentru momentul nasterii.

     In momentul in care a fost declarat oficial ca urmeaza sa nasc, ne-au mutat in sala de nasteri naturale – eu in pat, avand monitorizate permanent contractiile si starea fatului, iar sotul langa mine. Un sprijin moral exceptional.

     Desi travaliul a durat 23 de ore, va spun sincer ca nu m-a doborat psihic, deloc. M-am simtit pregatita, ne doream foarte mult copilul si aveam certitudinea ca in urma acestor dureri/ contractii uterine, urma sa il cunoastem pe el, puiul nostru de om. Pana la urma durerile trec, ce se intampla in urma contractiilor e de infinite ori mai important.

     Pentru reducerea durerilor cauzate de contractiile uterine, am ales sa beneficiez de anestezia epidurala. Initial, nu am dorit niciun tip de anestezie, dorind sa vad daca imi poate suporta organismul intensitatea puternica a durerilor, insa o data ce au inceput sa fie mai dese si mai puternice am considerat a fi suficient. Pana la anestezia epidurala, am ales ceva mai putin intrusiv – anestezia cu entonox/ gaz ilariant, sperand ca ma va ajuta suficient cat sa pot duce asa nasterea la capat. Din pacate insa nu prea si-a facut efectul in cazul meu, asa ca in final am decis sa mi se administreze epidurala si nu am regretat decizia luata.

     La fiecare doua ore, cand efectul anesteziei incepea sa dispara, o noua doza imi era administrata, astfel ca nu durerile cauzate de contractii m-au deranjat, ci durerea resimtita de la o branula prinsa in bratul meu subtire si drept; pana la urma au mutat branula si nu m-a mai chinuit senzatia neplacuta resimtita anterior.

     Eram linistita, ma simteam in siguranta alaturi de iubitul meu sot, ma simteam fericita – a fost alaturi de mine permanent, a fost implicat, prezent in toata aceasta perioada, a fost atat de rabdator, desi imi imaginez ca a fost chiar mai obositor decat a lasat sa se vada, sa stea atatea ore nu-i usor.

     Personalul a fost foarte profesionist si implicat, de la interactiunea cu cei de la receptie, pana la anestezist si in special, medicul ginecolog. Pe toata durata travaliului si a nasterii a venit permanent sa ma verifice, sa ma intrebe cum ma simt, m-a lasat sa ma dezmortesc in mai multe intervale de timp, am facut gimnastica pe mingea de travaliu, iar atunci cand doctora nu putea sta (fiind de garda si la mine fiind proces de lunga durata), am avut permanent o moasa cu noi in sala/ zona de nasteri.

      Am apreciat implicarea maxima, grija, rabdarea, profesionalismul, etica, faptul ca m-au tratat cum nu se putea mai bine. Desi este spital privat si ma asteptam sa fie peste medie calitatea oamenilor si a serviciilor, totul a decurs chiar peste asteptari.

     De dinainte sa raman insarcinata stiam ca imi doresc sa am parte de o nastere naturala, nu luasem absolut deloc operatia de cezariana in calcul. Si ma bucur ca doctora a fost pe aceeasi lungime de unda, fiind genul de medic ginecolog care sustine nasterea de acest tip.

     Cu toate ca travaliul a durat o noapte si aproape o zi intreaga, am apreciat inzecit ca nu m-a grabit, ca nu s-a speriat si ca nu mi-a indus stare de panica avand in vedere durata mare de asteptare pana la momentul nasterii.  Mi-a spus ca daca ar mai fi durat alte cateva ore in plus si ar fi intervenit schimbari in ritmul cardiac al bebelusului am fi luat in calcul cezariana, ca sa nu ne punem viata in pericol. Ce bine ca nu a fost cazul sa ajungem acolo!

  • Momentul nasterii

     Dupa 23 de ore de asteptare, o dilatatie completa si ruperea membranelor de catre doctor, cu mult ajutor si sustinere, am reusit sa nasc un baietel sanatos, de nota 10. Era atat de mic, nu ne venea sa credem. Imi aduc aminte de parca s-a intamplat ieri. Dupa ce l-am vazut, stiu ca nu mai aveam cuvinte, eram toata un zambet larg, dar parca nu puteam vorbi. A fost un moment magic!

     Dupa momentul nasterii, cu bebelusul am stat in rezerva privata o zi si jumatate, luni la pranz fiind deja externati.

     Un singur lucru nu mi-a placut in ziua externarii la cei de la spital, ca nu se grabesc…dar deloc nu se grabesc…sa pregateasca hartiile de externare; noi de-abia asteptam sa ajungem acasa cu cel mic, sa fim doar noi si atat.

     Eu aveam biletul scris de medic inca de dimineata ca pot fi externata impreuna cu bebelusul, insa s-au miscat foarte greu la acest capitol, fiind adeverintele transmise tarziu. Pe de alta parte cand am iesit din spital, am crezut ca ne dadusera toate hartiile de externare, insa erau doar cele pentru baiat. Eu eram deja in masina cu cel mic si vine sotul sa imi spuna ca am iesit din spital fara sa am dosarul pregatit si ca ar fi trebuit sa astept sa primesc inca un acord ca sa pot sa ma externez oficial (cine sa stie daca nu mi-au comunicat acest lucru). Bine ca s-au rezolvat toate si pana dupa-amiaza am ajuns toti trei, foarte bine, acasa. Acasa – o noua dimensiune pentru familia noastra cu un mic membru al familiei.

  • Mesaj de incheiere

      Aveti incredere in voi. Aveti incredere in partenerul vostru. Incredeti-va in instinct. Daca simtiti ceva in neregula pe parcursul travaliului sau al nasterii, spuneti medicului/ moasei. Daca aveti nelamuriri, intotdeauna intrebati persoana de specialitate.

     Daca va doriti sa aveti parte de nastere naturala (si este posibila, fara aparitia complicatiilor), nu va lasati influentata de “vocea” lumii sau de motive superficiale din partea medicului ginecolog, de tipul dureaza mai putin, stim cu exactitate cand veti naste s.a. – operatia de cezariana costa mult mai mult, pot aparea complicatii mai usor, e mai dificila alaptarea imediat dupa, procesul de refacere este mai ingreunat decat la nasterea naturala si daca nu este imperios necesara, atunci medicul ginecolog care sustine acest tip de nastere nu este implicat suficient si este condus in munca pe care o depune mult mai mult de latura financiara.

     Incercati sa va pregatiti din timp cu informatii, sa stiti la ce sa va asteptati macar orientativ, sa va pregatiti psihic, sa va incarcati cu energie pozitiva, sa mentineti la un nivel cat mai redus stresul, incercati sa nu cititi si, mai important decat atat, sa nu va lasati influentati de nasterile cu probleme povestite de alte persoane (e drept, fiecare are o poveste de spus si sa fim realisti, pot aparea complicatii, insa e necesar sa tinem cont ca sunt multi factori subiectivi, ce tin de fiecare persoana in parte si de mediu, care pot contribui la probleme in sarcina sau pe parcursul nasterii si atunci cel mai bine este sa evitati sa va incarcati negativ).

    Indiferent de tipul ales de nastere, va doresc multa liniste sufleteasca, putere, daruire, rabdare si nastere fara probleme! Totul va fi bine si asa cum multe alte femei au trecut prin acest proces, voi sau sotiile/ partenerele voastre se vor descurca de minune.


Mai puteti citi:

Alegerea medicului ginecolog potrivit

Pregatirea camerei pentru nou-nascut

Lista extinsa de cumparaturi pentru proaspetii parinti

Amintiri din perioada sarcinii (partea I)

Amintiri din perioada sarcinii (partea a II-a)

Concediul pe timpul sarcinii

Alimente, bauturi si alte lucruri interzise pe timpul sarcinii

Documente necesare dupa nastere

Prima plimbare a bebelusului (…si urmatoarele)

Sugestii de cadouri pentru nou-nascuti si proaspetii parinti

Imbracamintea bebelusului in functie de anotimp

Alegerea medicului ginecolog potrivit

     Va ganditi la cat de mult va doriti un copil? Sau poate sunteti deja insarcinate? Cu siguranta unul dintre primele ganduri se duce catre alegerea medicului ginecolog, daca nu ati facut deja acest pas.

     Urmeaza o perioada de 9 luni + alte cateva luni dupa nastere (o perioada destul de lunga) in care veti merge constant la aceeasi persoana in seama careia va lasati consultate, povestiti despre diverse subiecte, o persoana in care va incredeti total in ceea ce priveste procesul nasterii si, implicit, viata nou-nascutului in primele sale momente.

     Conteaza sa va simtiti cat mai bine, cat mai confortabil in cadrul consultatiilor pe care le veti avea cu doctorul care va urmareste sarcina, este vital sa fiti deschise si sa puteti acoperi absolut orice subiect legat de sarcina si nastere, dar si sa aflati raspunsuri la orice intrebari ati avea, fara sa va fie teama/ rusine si fara sa va simtiti judecate.

  • Aspecte care conteaza in alegerea ginecologului

recomandarile din partea prietenilor – consider important acest aspect si ajuta daca aveti alte persoane din cercul de cunoscuti care au frecventat cabinetul medicului respectiv si care au avut sarcini duse la termen cu aceeasi persoana;

implicarea completa a medicului – cu siguranta este ideal ca medicului sa ii placa ceea ce face si este indicat ca cel/ cea la care mergeti sa va urmareasca sarcina si cu care doriti sa nasteti sa fie deschis/-a, sa va ofere multe informatii pretioase si sa aveti parte de cea mai buna ingrijire pe parcursul consultatiilor si a ecografiilor;

ambianta din cabinet si starea de spirit pe care o aveti cand sunteti in prezenta medicului –  cumva acest punct se leaga de cel anterior, daca doctorul nu este implicat, daca pare a fi superficial in tot ceea ce face si nu va informeaza cu privire la aspectele de interes, clar veti resimti o tensiune in aer si acest lucru nu va va face sa va simtiti bine ori sa va doriti sa continuati sa mergeti la el si ulterior;

sa aibe disponibilitate sa va raspunda la e-mail/ mesaj/ telefon daca este vorba de o urgenta – sunt constienta si stiu si de la doctora mea foarte bine acest lucru, medicii sunt supraaglomerati, au programari cat este ziua de lunga, au multe garzi, multe si intr-o singura saptamana, mai pot aparea gravide care necesita o consultatie de urgenta sau de alta natura si nu au efectiv timp deloc in cele mai multe zile; pe de alta parte, daca apare o urgenta si in cazul vostru si aveti nevoie rapid de un sfat, de o medicatie sau de o programare mai rapida decat ati putea altfel stabili prin Call Center-ul unitatii, acest lucru conteaza mult si decalarea acestora va poate influenta ulterior dezvoltarea fatului si nu e de dorit;

– sa nu fie genul de persoana care sa induca panica – stilul de comunicare si de abordare chiar conteaza; pe timpul sarcinii pot aparea anumite complicatii, mici modificari in organism care poate nu ar trebui in mod normal sa se intample, poate vreo infectie, pana la urma se intampla, organismul este supus unor procese noi, este mai vulnerabil si este important cum sunt gestionate acestea si starea pe care v-o transmite medicul atunci cand va comunica daca exista vreo problema si ce este necesar sa faceti ca sa reduceti/ eliminati complicatia aparuta;

–  timpul de asteptare in fata cabinetului sa fie redus – daca se intampla ca de fiecare data cand ajungeti acolo sa asteptati mult dupa ora stabilita pentru control, inseamna ca nu exista suficient respect pentru pacienti si nu isi organizeaza programul/ durata programarilor asa cum ar trebui;

– sa sutina nasterea naturala – din pacate in prezent sunt mult prea multi medici care nu doresc sa auda de nastere naturala, ci pun pe lista direct nasterea prin cezariana. Neluand in calcul cazurile cand aceasta interventie este necesara din diverse motive medicale (complicatii precum greutatea excesiva a fatului la momentul nasterii, cordonul ombilicat infasurat ce poate sufoca bebelusul, alte complicatii in ceea ce priveste placenta), cel mai sanatos pentru organism este sa fie ajutat sa duca la indeplinire acest proces al nasterii in mod natural, intrucat si refacerea de dupa nastere se realizeaza mult mai repede;

sa fie o unitate sanitara curata/ sterilizata – conditiile de igiena din cabinete pot influenta analizele efectuate, si in ceea ce priveste maternitatea, in special dupa momentul nasterii, bebelusul este cel mai vulnerabil din punct de vedere al mediului in care este plimbat/ tinut; asadar conteaza ca masurile de igiena sa fie pastrate (de aceea este recomandat sa faceti o vizita in intregime spitalului in care doriti sa nasteti, ca sa puteti observa daca exista nereguli in acest sens);

pretul consultatiilor – daca nu aveti un abonament extins la o unitate privata ca sa aveti platit de la inceput totul si sa aveti parte si de gratuitati, dar si de reduceri ale preturilor standard la suficiente categorii, de obicei consultatiile costa destul de mult; totodata fiind vorba de multe controale, ecografii si analize, suma creste si este bine sa luati in calcul acest aspect si va faceti un estimat de calcul, ca sa nu aveti probleme din punct de vedere financiar si sa va fie dificil sa mergeti la acelasi medic si cand sarcina inainteaza (mai ales daca sunteti multumite).

  • Alegerea noastra

     Noi, dupa ce am aflat ca am ramas insarcinata si dupa ce ne-am organizat planul financiar (luand in calcul estimativ cate consultatii, controale, ecografii si analize sunt necesare), am decis ca doresc sa merg la un medic ginecolog de la o unitate privata. Doctora care mi-a urmarit sarcina mi-a fost recomandata cu multi ani inainte si mai fusesem la dansa in cabinet de cateva ori anterior, astfel ca stiam cum va decurge totul, ii cunosteam stilul si imi placea foarte mult.

     Ambianta foarte placuta, muzica in surdina pentru un plus de relaxare, medicul foarte implicat si linistit, nu grabit si agitat si fara sa fie genul care induce panica, totul avand o rezolvare. Ma informa din timp cu privire la ce controale ar fi indicat sa mai stabilim, ce analize ar fi bine sa fac si lista poate continua. De asemenea, mi-a placut foarte mult ca a avut o comunicare foarte deschisa si chiar mi-a sugerat pe ce canal de comunicatie o pot gasi mai usor in caz de urgenta, m-am simtit complet in siguranta de fiecare data cand am intrat in cabinet si am apreciat ca nu a exagerat cu controalele avute sau cu suplimentele pe timpul sarcinii, recomandandu-mi strictul necesar.

     A fost acolo pentru mine pe cand urma sa nasc, m-a ajutat sa nasc natural, sustinand acest tip de nastere (la care eu tineam foarte mult) si m-a incurajat permanent, totul decurgand excelent.

      Voi ce aspecte ati luat in calcul in momentul in care v-ati decis ce medic ginecolog sa va urmareasca evolutia sarcinii?

 

Sursa foto: Pexels

Amintiri din perioada sarcinii (partea a II-a)

     Imi aduc aminte de momentul cand am decis impreuna, noi doi, sa pastram doar pentru noi sexul copilului (pe care l-am aflat din a doua luna de sarcina) si desi au existat insistente din partea parintilor sau a altor cunostinte, ne-am mentinut pozitia si am cerut respectarea deciziei.

     Ca sa va explic putin, am avut o baza foarte rationala pentru care toti cei din jurul nostru au aflat abia la nastere sexul copilului: lumea in general este foarte dornica sa ajute, sa cumpere cadouri (foarte de apreciat), dar in acelasi timp, oamenii sunt foarte usor influentati de sexul copilului si desi nu o fac intentionat de cele mai multe ori, cadourile ajung sa fie cu tematica specifica, considerate “doar pentru baieti/ fete, cadouri/ haine in culori predominant albastre/ roz si atunci am zis clar ca vom incerca sa evitam astfel de situatii. Exista atatea culori vii, frumoase, care se potrivesc unui copil indiferent de sexul pe care il are si am decis ca e mai sanatos sa nu expunem acest detaliu mai devreme decat am considerat a fi cazul. Cei care au dorit sa ne faca cadouri pentru cel mic pana la urma au demonstrat ca se poate si fara sa stie daca vor fi adresate unui baietel sau unei fetite.

     Dupa ce a trecut perioada sensibila a primului trimestru (perioada cu gradul cel mai ridicat de pierdere a sarcinii), in a treia luna am anuntat la serviciu, pentru a-mi inregistra “starea de graviditate” si pentru a-mi reduce programul zilnic de lucru cu 2 ore.

     Din luna a patra mi s-a redus numarul de ore lucrate saptamanal si desi nu am avut probleme cu sarcina, era dreptul meu sa am programul mai scurt si am considerat de cuviinta sa fac acest lucru pentru a-mi reduce din timpul petrecut la birou, timp pe care o buna parte din timp il petreceam pe scaun, si astfel am redus la minimum nivelul de stres generat de mediul de lucru in general. Totodata evitam cele mai aglomerate ore in trafic/ metrou si imi ramanea mai mult timp pentru mine, pentru odihna, pentru relaxare, pentru citit si pentru alte aprofundari in ceea ce privea ariile de interes. Minunat!

     Pe cand sarcina intrase in saptamana 14, am plecat intr-o vacanta incantatoare, vacanta despre care am povestit aici, si au mai urmat apoi alte cateva iesiri din cotidian pentru o stare aprofundata de relaxare. Pe perioada calatoriilor totul a decurs normal si ne-am putut bucura fara probleme de tot ce am experimentat (bineinteles, tinand cont de tot ce aveam voie sa fac/ consum si tot ce nu era indicat pe timpul sarcinii – despre acest subiect, am detaliat aici).

     De la inceputul verii deja nu ma mai puteam concentra prea mult la serviciu (nu ma intelegeti gresit, imi placea mult ceea ce faceam, dar in timpul programului, eu respectandu-mi cu strictete orele si organizandu-mi activitatea astfel incat sa ma incadrez in programul prevazut de lucru si sa nu imi impacteze timpul personal), ma gandeam la sarcina, la ce controale mai aveam de facut, la cum o sa fie momentul nasterii, cum va fi dupa ce vom ajunge cu copilul acasa, stiti, multe ganduri, toate frumoase, totodata neexperimentate.

      De-abia pe la inceputul lunii a saptea a inceput sa fie vizibila sarcina (atunci au inceput sa ma creada “oficial insarcinata” colegii), iar dupa jumatatea aceleasi luni am intrat in concediul de maternitate (initial incepand cu acea perioada legala de concediu prenatal care decurge pana la momentul efectiv al nasterii).

      A fost o perioada de liniste, de contemplare, de invatare, de multa relaxare (dupa cum ati observant am pus mult accent pe aceasta stare de foarte mare importanta si impact pentru minte si corp), o perioada care ne pregatea si ne aducea mai aproape de momentul nasterii, un moment atat de deosebit, atat de asteptat, totodata plin de necunoscut. O perioada incredibila.

     Pana la urma, totul se reduce la doua cuvinte: atitudine si mentalitate. Daca plecati la drum cu o atitudine pozitiva, cu o mentalitate sanatoasa, veti fi mai pozitivi, mai putin stresati si puteti trata orice situatie neplacuta apare rational, fara sentiment de panica.

     La voi cum a decurs perioada din timpul sarcinii?

 

Sursa foto: Pexels


Prima parte o puteti citi aici.

Amintiri din perioada sarcinii (partea I)

     Nu am cuvinte sa exprim cum ma simt acum gandindu-ma la perioada in care am fost insarcinata, a fost o perioada minunata, de care ne-am bucurat la maximum si desi s-au facut doar 14 luni de la nastere, pare ca a trecut mai mult de atat. Ce sa facem, cand ne simtim bine si ne mentinem ocupati cu diverse lucruri care ne plac si ne fac fericiti, timpul pare ca trece mai repede.

     Imi aduc aminte cum ne faceam planuri, ne doream mult un copil, un pui de om de care sa avem grija, pe care sa il crestem cu blandete si respect si caruia sa ii oferim tot suportul nostru emotional pentru a-l ajuta sa se ghideze ulterior cat mai bine in viata.

     Era iarna, inceput de an si simteam ca parca incepuse sa se petreaca o mica schimbare in organism – sunt foarte atenta la “semnalele” transmise de organism in orice situatie, astfel ca, desi era prea devreme ca sa se coloreze testul de sarcina sau sa apara pe ecografie, puteam sa jur ca s-a intamplat minunea. Si asa a fost! Simturile si intuitia nu m-au dezamagit.

     Dupa ce pe testul de sarcina s-a colorat a doua liniuta roz (care atesta prezenta hormonului hCG la un nivel suficient de crescut in organism, popular denumit “hormonul de sarcina”) cred ca decurs de multe minute ne-am tot uitat la el: asa trebuie sa se coloreze? e suficient de roz liniuta? sigur pare conturata cum trebuie? inseamna ca vom avea un copil? 

     O mie de ganduri ne treceau prin minte si tot atatea verbalizam impreuna imbratisati, fericiti din cale-afara, incantati de rezultat si totodata putin nesiguri: sigur vom fi parinti? Emotiile traite erau la intensitate maxima si nu ne venea sa credem ca dupa primele incercari, dorinta ne-a fost indeplinita.

     Ne gandeam ca nu exista motive de ingrijorare din punct de vedere medical in ceea ce priveste o posibila sarcina, mai ales ca avem grija de noi, mancam sanatos, nu facem excese, nu purtam telefonul in buzunarul de la pantalon/ nu lucram cu laptopul pe picioare (ca sa afecteze fertilitatea), insa luand in calcul mediul urban poluat si tot felul de alti factori la care suntem expusi zilnic, am incercat sa ne pastram o gandire rationala si sa nu fim descumpaniti in cazul in care ar fi trebuit depus un efort suplimentar in aceasta directie. Spre fericirea noastra, nu a fost cazul.

     In zilele imediat urmatoare am stabilit prima programare la medicul ginecolog care mi-a urmarit apoi evolutia sarcinii pe tot parcursul acesteia, prima dintr-un sir suficient de lung de controale, analize, ecografii si alte intrevederi necesare pana la momentul nasterii.

     Pot spune ca am fost o gravida norocoasa, insa stiti cum se spune: “Norocul ti-l mai faci si cu mana ta”. Sarcina a decurs foarte bine, nu au existat complicatii de-a lungul acesteia, nu am suferit de greturi matinale, nu am avut probleme cu somnul si din momentul aflarii sarcinii mi-am autoindus o stare si mai linistita, mai relaxata, ca sa ne fie cat mai bine mie si viitorului bebelus (mai ales ca perioada sarcinii este extrem de importanta, afecteaza mai mult decat credem dezvoltarea fatului nu doar in cele 9 luni, ci si dupa nastere).

     Cum a decurs primul vostru trimestru de sarcina?

Sursa foto: Pexels


     Continuarea articolului o regasiti aici.

Concediul pe timpul sarcinii

     De cele mai multe ori, viitorii parinti vor sa mearga in concediu inainte de nasterea copilului lor mult asteptat. Bineinteles, viata si calatoriile nu se sfarsesc odata cu sosirea noului membru in familie , dimpotriva, este minunat sa mergeti impreuna cu bebelusul peste tot (chiar daca e prea mic ca sa isi aminteasca, experienta locului nou il/ o va ajuta in dezvoltare, indiferent de varsta la care plecati pentru o perioada de relaxare binemeritata).

     In cazul calatoriilor, ca in orice alta situatie, daca sunt facute in decursul celor 9 luni de sarcina, este bine sa tineti cont de mai multe aspecte care pot impacta bunul curs al sarcinii.

  • Cat este de sigur calatoritul pe timpul sarcinii

     Pentru femeile insarcinate, in majoritatea cazurilor, calatoritul, indiferent cu ce vehicul se face (masina, tren, avion, vapor) este sigur. Daca nu exista probleme detectate pe timpul sarcinii care sa va tina aproape de casa, atunci nu aveti de ce sa va temeti. Important este ca inainte sa plecati sa va informati foarte bine.

  • Cea mai buna perioada pentru calatorii

     Perioada propice calatoritului este in trimestrul al doilea, in intervalul saptamanilor 14 – 28, intrucat sarcina trece de perioada cea mai mare de risc (asociata primului trimestru, atunci cand pot exista greturi matinale sau riscul pierderii sarcinii), dar nu este nici prea inaintata (ajunsa in al treilea trimestru), cand poate fi mai dificila deplasarea si este bine sa nu fiti prea departe in caz de declansare a nasterii.

  • Cand nu este sigur sa calatoriti

     Calatoritul nu este indicat in situatia in care femeile cu sarcina multipla si/ sau cele care au o sarcina cu probleme, pot avea complicatii – precum cele care sufera de preeclampsie (hipertensiune arteriala), rupturi precoce ale membranelor, cele care prezinta riscul unei nasteri premature sau alte situatii neplacute, care pot afecta fatul.

  • Destinatii de evitat

     Indiferent de perioada sarcinii in care va regasiti, este indicat sa evitati calatoriile in zone unde aveti obligatia de a va vaccina, de obicei aceste destinatii sunt cu grad mare de imbolnavire, precum cele unde se poate transmite malaria sau virusul Zika (prin intermediul intepaturii de tantar).

  • Sfaturi pentru o calatorie fara probleme

– indiferent de destinatia aleasa si de perioada de concediu stabilita, indicat este sa mai aveti cel putin o intrevedere cu doctorul care urmareste sarcina, inainte de plecare, pentru a cunoaste exact toate detaliile dezvoltarii fatului si daca sunt sau nu situatii in care e necesara o atentie si mai sporita decat e deja cazul;

– este important sa aveti documentele care atesta starea de graviditate si ultimele analize, in cazul unor potentiale (si nedorite) complicatii pe timpul calatoriei;

– planificarea timpurie este de mare ajutor – va puteti face o lista cu tot ce aveti de luat, pentru a va fi mai usor in organizarea bagajelor si a traseelor de efectuat;

– nu uitati acasa suplimentele si alte medicamente recomandate care va sustin sarcina sanatoasa;

– indicat sa aveti mereu servetele uscate, umede, gel antibacterian, mai ales daca nu aveti acces la o baie curata si aveti nevoie sa folositi toalete publice;

– hidratare constanta – sa aveti mereu cel putin o sticla de apa, dar si gustari sanatoase, care va revigoreaza – calatoriile presupun miscare si aveti nevoie de energie pe tot parcursul acestora;

– oriunde v-ati petrece concediul, consumati doar apa imbuteliata (pentru a reduce la minimum riscul de contaminare) si spalati foarte bine fructele si legumele pe care urmeaza sa le consumati;

– evitati contactul cu animalele intalnite, in special cele fara stapan, intrucat poate creste riscul de transmitere a toxoplasmozei;

– spalati-va pe maini foarte bine dupa contactul cu animalele de companie si inainte de fiecare masa/ gustare;

– verificati intotdeauna (oricat de curat si cunoscut ar fi localul unde urmeaza sa mancati) cat de bine este gatit preparatul; dupa ce il primiti, verificati in special carnea, sa fie gatita corect;

– sa aveti la indemana medicamentele pentru raul de miscare, recomandate de doctorul care urmareste parcursul sarcinii;

– organizati-va traseul astfel incat sa aveti multe puncte de oprire pentru miscare (daca mergeti cu avionul, o data la 30 de minute faceti cel putin o plimbare de-a lungul culoarului, iar cand stati pe scaun va mai puteti misca picioarele pentru dezmortire);

– intotdeauna purtati centura de siguranta;

– in functie de anotimp, este important sa purtati haine adecvate, confortabile, din materiale care nu mentin umezeala in caz de transpiratie si incaltaminte comoda care sa nu forteze picioarele;

– evitati expunerea prelungita la soare si folositi o crema cu factor de protectie solara adecvat pentru femeile insarcinate, daca mergeti la mare;

– evitati sa urcati mai mult de 2500 m altitudine, daca luati in calcul sa mergeti la munte;

– la ce sa mai aveti grija (ce sa evitati) pe timpul sarcinii indiferent de locul in care va aflati, am scris in detaliu aici.

  • Concediul nostru inainte de bebelus

     Noi suntem adeptii calatoriilor – ne place mult sa vizitam locuri noi, sa ne incarcam cu energie pozitiva, toate aceste experiente sunt de nepretuit, amintiri de neuitat, de care ne aducem aminte cu drag de fiecare data cand povestim sau ne uitam la pozele dintr-o anumita destinatie.

     Nu am considerat nici inainte de copil, nici in prezent, ca un bebelus ar putea provoca un “blocaj” in ceea ce priveste vacantele. De-abia asteptam sa mergem impreuna, toti trei, sa ne bucuram impreuna de tot.

     Pe parcursul celor noua luni de sarcina am avut diverse iesiri scurte in afara Bucurestiului, am fost prin Delta, am mai vizitat cateva orase, dar concediu mare a fost atunci cand eram insarcinata in luna a treia (tocmai ce intram in saptamana 14 de sarcina) si am mers in Insulele Canare, am stat in Tenerife – cateva zile de neuitat.

     Sarcina a decurs bine si nu am avut greturile matinale in primul trimestru, ori ulterior alte complicatii, iar legat de concediu recunosc ca am fost foarte relaxata si de-abia asteptam sa ne continuam seria de “vizite” in strainatate. Fiind o fire activa, nu m-am suprasolicitat si nu am avut probleme.

     Au fost cateva zile pline de miscare, de aventura, de aer mai curat decat vom respira vreodata aici (in Bucuresti cel putin) si spre finalul vacantei am urcat si pe vulcanul Teide (cel mai inalt punct din Spania – 3718 m altitudine).

     Desi nu e indicat sa urci ca femeie insarcinata la mai mult de 2500 m (nu recomand sa faceti ca mine, in special daca nu faceti miscare in aer liber regulat), am urcat pana aproape de cota 3000, pe jos, de la baza vulcanului (simteam pe masura ce urcam cum aerul se rarefiaza si organismul meu depunea si mai mult efort ca sa urce, insa fara probleme). Sincer, as mai fi continuat traseul macar cativa metri, insa am luat in calcul timpul de urcare ca sa avem timp si pentru coborare, sa ajungem inapoi in camera de hotel pana la final de zi (aveam ceva de mers cu masina, efectiv trebuia sa ocolim jumatate de insula ca sa ajungem la hotel, trei sferturi din drum doar serpentine). M-am hidratat corespunzator pe tot parcursul timpului, am avut gustari cu mine si totul a decurs foarte bine; bebelusul a fost si el fericit de miscarea facuta si i-a priit urcarea si coborarea de pe vulcan.

     Un ultim sfat: bucurati-va de vacanta, relaxati-va si incercati sa nu va incarcati negativ inainte; daca sunteti detasate si implicit relaxate, totul va decurge bine, iar potentialele probleme se vor rezolva mai usor cu mintea limpede.

     Concediu frumos si fara complicatii va doresc.

 

Surse articol: Link1, Link2.

Sursa foto: Pexels

Indicele de masa corporala (IMC) pe timpul sarcinii

     Odata cu trecerea primului prag, si anume confirmarea sarcinii, incepi sa ai tot felul de ganduri, emotii si te incearca sentimente straine poate pana atunci. Incepi sa iti pui tot felul de intrebari, sa faci cercetari, sa cauti ce e bine/ ce nu e bine, cum iei in greutate, cum se dezvolta fatul, cum va arata etc. Este normal si este sanatos sa avem toate acestea in minte odata cu confirmarea faptului ca un pui de om incepe sa se formeze in interiorul nostru.

     Unul dintre cele mai importante aspecte de care depinde dezvoltarea viitorului bebelus este organismul mamei: dieta acesteia pe parcursul sarcinii ii va influenta mult dezvoltarea intrauterina, dar si dupa nastere, iar pe langa aceasta, greutatea corporala se modifica odata cu cresterea fatului si e indicat sa fie pastrata intr-un anumit interval masurat de indicele de masa corporala (IMC).

  • Ce este indicele de masa corporal

     Indicele de masa corporala este un indicator recunoscut oficial care, tinand cont de inaltime si de numarul de kilograme avute la momentul respectiv, reda un calcul orientativ al greutatii corporale ideale pentru persoana in cauza. In functie de rezultatul obtinut, IMC-ul poate avea urmatoarele valori:

– Subponderabilitate: IMC < 18,5;

– Greutate normala: IMC = 18,5 – 24,9;

– Supraponderabilitate: IMC = 25 – 29,9;

– Obezitate de gradul I: IMC = 30 – 34,9;

– Obezitate de gradul 2: IMC = 35 – 39,9;

– Obezitate morbida: IMC =/>40.

     In cazul femeilor insarcinate, este cu atat mai important acest indice, cu cat daca viitoarea mama nu se incadreaza in categoria de “greutate normala”, are nevoie de atentie sporita pentru a nu afecta fatul. 

      Pentru fiecare categorie redata de IMC, corespunde un anumit interval de crestere in greutate pentru femeile insarcinate:

– pentru femeile subponderale: 13 – 18 kg in caz de sarcina monofetala;

– in cazul femeilor insarcinate care au o greutate normala: 11 – 16 kg (sarcina monofetala) sau 17 – 25 kg (sarcina gemelara);

– in cazul femeilor insarcinate supraponderale: 7 – 11 (sarcina monofetala) sau 14 – 23 kg (sarcina gemelara);

– pentru femeile care sufera de obezitate: 5 – 9 kg (sarcina monofetala) sau 11 – 19 (sarcina gemelara).

     Femeile subponderale sunt mai predispuse greturilor matinale si ca atare acestea pot duce la diminuari in greutate. Important este ca pe parcursul sarcinii sa creasca in greutate constant, acest lucru sustinand o dezvoltare buna pentru fat. Daca dimpotriva, nu se ia in greutate sau chiar ajunge sa scada drastic numarul de kilograme, indicand astfel un IMC si mai mic, atunci exista riscul crescut ca bebelusul sa se nasca prematur sau sa aiba sub greutatea normala si pot aparea complicatii in primele luni.

     Organismul femeilor supraponderale pe de alta parte poate influenta in mod negativ parcursul sarcinii, rezultand in aparitia diabetului gestational sau hipertensiune arteriala pe parcursul celor 9 luni de sarcina, iar ulterior nasterii pot aparea probleme de sanatate, precum obezitatea in copilarie.

     Cel mai indicat este ca viitoarea mamica sa isi pastreze un ritm cat mai scazut de stres, alaturi de o alimentatie sanatoasa si bogata in nutrienti, hranitoare pentru viitorul bebelus.

     Pana la finalul sarcinii se vor adauga mai multe kilograme care vor reprezenta in limite aproximative:

– bebelusul: 3 – 3,6 kg

– sani mariti: 0,5 – 1 kg;

– uter marit: 0,8 – 1 kg;

– placenta: 0,7 kg;

– lichidul amniotic: 0,8 – 1 kg;

– volum marit de sange: 1,4 – 1,8 kg;

– depozitele de grasime: 2,6 – 3,7 kg.

     Cel mai usor si placut mod de a scapa de kilogramele in plus ramase dupa nastere il reprezinta alaptatul (voi detalia subiectul intr-un alt articol).

  • Cum a fost in cazul meu

     Cine ma cunoaste, stie ca desi mananc bine si respect atat mesele principale din zi, cat si gustarile, sunt subponderala. Totusi, nu a influentat (spre fericirea mea) cu nimic dezvoltarea fatului si inaintarea in sarcina.

     Dupa ce mi s-a confirmat sarcina, m-am gandit sa pastrez un jurnal in care sa imi notez modificarile aparute, kilogramele luate in plus, dar si alte detalii pretioase, astfel incat sa am informatii clare pe care sa i le pot furniza doctorei in caz de nevoie, dar si pentru confortul meu emotional, ca sa stiu ca bebelusul este bine.

     Asadar am inceput sa ma cantaresc saptamanal, desi pana atunci, daca imi aduceam aminte sa ma cantaresc o data pe an (nu glumesc), era ceva. Uitandu-ma acum pe numarul de kilograme inregistrat pentru fiecare saptamana, observ ca am scazut o singura data la inceputul primului trimestru (asa cum am mentionat mai sus ca se poate intampla), iar apoi cresterea a fost constanta (au fost saptamani in care am luat 0,2 kg, iar in alte dati chiar si 1 kg pe saptamana).

     Pana la finalul sarcinii am avut inregistrata o crestere in greutate de 14,7 kg, care din fericire pentru mine nu s-a observat, parea ca doar bebelusul creste (sarcina fiind vizibila din luna a 7-a).

     Dupa sarcina, organismul m-a ajutat sa ma recuperez foarte usor, la 3 luni revenind (fara efort, fara diete, cu respectarea meselor si sustinerea organismului cu suplimente recomandate de doctor) la greutatea avuta inainte de sarcina; in decursul urmatoarelor 2 luni am scazut cu 2 kg sub numarul de kilograme avute initial si m-am stabilizat de atunci si pana in prezent, fiind cu o greutate mai scazuta decat inainte.

     Cel mai important este faptul ca ma simt bine, sunt energica si nu m-au afectat kilogramele in plus, nici reducerea lor dupa nastere.

     Voi cum ati gestionat modificarea masei corporale?

 

Surse articol: Link 1Link 2Link 3.

Sursa foto: Pexels

Alimente, bauturi si alte lucruri interzise pe timpul sarcinii

     Imediat ce am ramas insarcinata, am inceput sa ma informez cu privire la ce puteam face si ce puteam consuma pe parcursul sarcinii.

     Daca inainte de sarcina, nu aveam o lista cu alimente de care sa tin cont si pe care sa nu le consum (desi intotdeauna am fost un consumator moderat si pot spune ca am mancat sanatos, in limite normale si nu exagerate), acum crestea cineva in interiorul meu care imi transmitea ca are nevoi si necesita o grija suplimentara.

     Clar, nu mai hraneam un singur organism, ci doua, iar al doilea de-abia se forma, nu era ajuns la maturitate.  Asa ca mi-am propus sa ofer o atentie deosebita nevoilor sale si sa dau deoparte tot ce nu i-ar fi facut bine si nu l-ar fi ajutat sa se dezvolte corespunzator.

     Cautand, am gasit multe informatii pe diverse site-uri sau in carti si dupa ce am selectat bine sursele de informare, mi-am facut o lista cuprinzatoare pe care doresc sa o impartasesc cu voi, ce contine tot ceea ce nu e indicat pentru o femeie insarcinata:

  • Alimente:

carne cruda – imi inchipui (sau sper) ca nimeni nu isi doreste sa consume carne in stare negatita, totusi o atentie sporita este necesara nu doar acasa, ci in special la restaurant, cand nu vezi cum este preparata carnea, intrucat gradul de infestare cu bacterii, toxoplasma sau salmonella este foarte ridicat si poate duce la complicatii in sarcina;

mezeluri – se cunoaste de multi ani faptul ca mezelurile nu sunt bune pentru organismul uman, pentru ca nu sunt facute doar din carne, sunt injectate cu diversi compusi chimici pentru a le face sa aiba o anumita textura/ gust; cu atat mai mult o femeie insarcinata are nevoie de indepartarea mezelurilor din meniul ei, intrucat acestea pot fi contaminate cu listeria, o bacterie ce se transmite prin intermediul placentei direct la fat. Listeria poate provoca infectii, poate compromite sangele si poate cauza in final chiar pierderea sarcinii;

peste cu continut ridicat de mercur – pestele e bun pentru organism in general, insa este indicat ca pe parcursul sarcinii sa se evite consumul de rechin, peste-spada, macrou si taler. Cantitatile ridicate de mercur din acestia pot conduce la intarzieri in dezvoltare, sau chiar la leziuni ale creierului (cum organele copilului de-abia acum se formeaza si va continua acest proces si dupa nastere, este foarte important sa tinem cont de acest aspect);

pesti si fructe de mare afumate – cumparate congelate, pot fi contaminate cu listeria; singura data cand este permis consumul lor este daca fac parte ca ingredient dintr-o mancare gatita, ambalata in caserole;

peste cu expunere la poluanti industriali – cei din lacuri si rauri contaminate, care pot avea niveluri ridicate de bifenili policlorurati precum stiuca, pastrav si somon, de asemenea pot duce la intarzieri in dezvoltare, leziuni cerebrale sau chiar pierderea sarcinii (daca este consumat in primul trimestru de sarcina mai ales, cand exista cel mai mare risc pentru pierderea sarcinii);

ou crud – consumat crud, fie preparatul in sine, fie daca este ingredient in mancare, ar trebui evitat complet din cauza riscului crescut de salmonella. De mentionat faptul ca unele sosuri olandeze, inghetate si dressing-ul din salata Caesar sunt pregatite cu oua crude;

branzeturi moi – feta, Brie, Camembert, Roquefort, Gorgonzola, blue cheese, questo blanco si questo fresco nu ar trebui mancate, deoarece exista o probabilitate mare sa contina listeria, ceea ce poate duce la toxiinfectii alimentare grave;

lapte nepasteurizat – poate contine listeria;

legume si fructe nespalate – pot transmite toxoplasma;

– anumite fructe, precum citricele si strugurii – provoaca balonare, rodia si ananasul – poate conduce la avort spontan;

ficat – acest aliment, dar si produsele ce contin ficat au cantitati de retinol (vitamina A) care in exces pot dauna sanatatii fatului.

  • Condimente si plante (pot provoca arsuri la stomac, contractii ale uterului, malformatii ale fatului, nastere prematura sau chiar pierderea sarcinii): usturoi, chilli, rozmarin, ardei iute, cimbru, aloe vera, musetel, radacina de rubarba, patrunjel, anason, fenicul, salvia, lamaita, coada soricelului si rostopasca.
  • Bauturi:

ceai negru – poate provoca palpitatii, cresterea pulsului;

– cafeaua (de evitat sau de redus consumul la minimum in special in primul trimestru de sarcina pentru evitarea pierderii sarcinii);

bauturi alcoolice (pot provoca intarzieri in dezvoltarea fatului, leziuni cerebrale sau alte complicatii, in functie de cantitatea, momentul sarcinii si constanta consumului de alcool).

  • Fumul de tigara – fumatul sau expunerea la fumul de tigara poate provoca:

pe parcursul sarcinii: cresterea frecventei cardiace a fatului, probleme ale placentei, intarzieri in dezvoltare sau leziuni la nivelul organelor in formare, nastere prematura sau avort spontan;

dupa nastere: colici, astm sau alte probleme respiratorii, probleme cardiace, obezitate, sindrom de moarte subita la sugari.

  • Dusurile si baile fierbinti – pot aparea malformatii congenitale daca temperatura apei depaseste 39ºC.
  • Ridicarea de greutati mari – centrul de greutate al femeii insarcinate se modifica odata cu dezvoltarea fatului intrauterin si tot ce depaseste greutatea de 2 kg poate duce la probleme de dezvoltare sau chiar pierderea sarcinii.
  • Anumite sporturi: parasutism, ski, sporturile de contact, sarituri la trambulina, echitatie, tenis, mountain biking, scuba diving, spinning, snowboard, gimnastica, surf, hockey – din cauza riscului de cadere, lovire, punere de presiune pe anumite parti ale corpului si incordare, este bine sa se evite pentru a nu provoca probleme de dezvoltare ale fatului sau avort spontan.

 

  • Cosmetice care au in compozitie ingredientele urmatoare:

clorura de aluminiu hexahidrat – se gaseste in anumite antiperspirante;

beta hidroxi acizi (acid salicilic, acid 3-hidroxipropionic, acid trantocanic si acid tropic);

avobenzona, homosalat, octisalat, octocrilena, oxibenzona, oxtinoxat, antranilat de mentil și oxtocrilena – se gasesc in multe dintre produsele de protectie solara;

dietanolamina (DEA) (dietanolamina, oleamida, lauramid si cocamida) – gasite in produsele de ingrijire pentru corp si pentru par;

dihidroxiacetona (DHA) – gasit in cosmeticele cu pulverizator;

formaldehida (quaternium-15, dimetil-dimetil (DMDM), hidantoina, imidazolidinil uree, diazolidinil uree, hidroximetilglicinat de sodiu și 2-bromo-2nitropropan-1,3-diol (bromopol)) – gasite in tratamente pentru par, lacuri de unghii si geluri pentru atasarea genelor false;

hidrochina (obtinut din compusii hidrochinona, idrochinona și chinol/ 1-4 dihidroxibenzen/ 1-4 hidroxibenzen) – gasit in produsele cu efect de iluminare a tenului;

parabeni (propil, butil, izopropil, izobutil si metil);

ftalati (dietil, dibutil) – gasiti in special in produsele cu parfumuri sintetice si lacuri de unghii;

retinol (vitamina A, acid retinoic, palmitat de retinil, retinaldehida, adapalena, tretinoin, tazaroten si izotretinoin);

acid tioglicolic (acetil mercaptan, mercaptoacetat, acid mercaptoacetic, acid tiovanic) – gasit in cremele depilatoare;

toluen (metilbenzen, toluol si antisal 1a) – se gaseste in lacurile de unghii.

     Luand in calcul toate aspectele mentionate mai sus si dorindu-mi nespus de mult sa am grija atat de mine, cat si de minunatia care crestea inauntrul meu, nu mi-a fost dificil sa respect indicatiile oferite de specialisti.

     Sunt mereu incantata cand descopar informatii noi atat de utile si apreciez faptul ca putem avea acces usor la ele – informatii atat de vitale pentru o noua viata. Sper ca detaliile oferite sa va ajute, sa va ghideze si va doresc sa aveti parte de o sarcina cat mai sanatoasa.

 

Surse articol: Link 1Link 2Link 3Link 4Link 5Link 6.

Sursa foto: Pexels